Final de an cu de toate

Final de an minunat pentru mine si pentru familia mea. Nu mai conteaza ce ramane in urma, din alte planuri. S-au dus si bine au facut. Nu uitati sa ramaneti sau sa deveniti OAMENI, indiferent de averi si functii. Ele pot trece...OAMENII raman. La multi si fericiti ani!

Reuniune după 10 ani

Ce loc minunat să scrii despre emoții personale. Mi-am revăzut foștii studenți, seria 2013 și emoțiile au fost pe măsura timpului așternut, mai ales, pe tâmplele mele. Ei, înfloritori, neschimbați aproape, dar maturizați frumos, decent, cuminte, așa cum chiar mi-aș fi dorit să-i revăd. Conexiuni prin zoom în depărtări, atât cât s-a putut interveni: Vietnam, Norvegia, Emirate, Germania, Oman și chiar și de acasă, pentru cei care n-au putut ajunge ”în bănci”. Ce să-ți dorești mai mult, ca și cadru didactic? Misiune îndeplinită din partea mea, merg mai departe (deși gândurile și stările din sistem sunt total modificate) și sper într-o instalare a normalității, măcar până ies și eu la pensie.2013, promoție de succes! Oameni frumoși realizați atât în plan profesional, cât și în plan personal! Ce vremuri am prins cu toții, împreună! Să vă fie bine și să ne revedem cu mare interes, pentru că, nu-i așa, nu e nevoie de foarte multe pentru a fi fericiți! De fapt, asta ne trebuie, fericire! La bună revedere!M.P.

Dupa patru ani

De patru ani a plecat mama. Nu stiu unde si de ce...Poate, asa cum se spune, e intr-o lume mai buna. Mie mi-e tot mai dor de ea.

Neuchatel cu persoane dragi

Cand ai modele in viata esti un om norocos. Si putin mai bogat decat altii. Cariera de cadru didactic, se datoreaza, in mare masura, profesorilor mei. Nu toti mi-au placut, nu toti m-au placut. E o glumita care-mi place mult. Studentii care m-au cunoscut, sunt si ei imprastiati prin tara, prin lume...Cu multi tin legatura, pentru ca imi sunt foarte dragi. Intamplator (sau deloc!) unul dintre fostii mei studenti se afla foarte aproape de locul in care, dupa 40 de ani, mi-am revazut profesorul drag. N-am rezistat tentatiei de a-l intalni si pe el, pe Alex si pentru foarte scurt timp (din pacate) l-am putut revedea in aceeasi zi plina de emotii. Emotii si cu el, in poza atasata. Alex este un om minunat care a ajuns foarte departe. Poate ca a avut modele in cadrele didactice. El a muncit foarte mult, departe de casa lui si a reusit! Ce menire sa fii cadru didactic! Ce emotii! Ce bucurii! Intr-o singura zi de august 2022.

Dupa 40 de ani...

Pare de necrezut. Dar am reusit, in final, revederea. Au trecut 40 de ani de cand am terminat clasa a VIII-a si de cand m-am despartit de cel mai minunat colectiv in care m-as fi putut afla. Profesorul nostru drag, profesor de limba romana si dirigintele nostru, a fost OMUL care ne-a ”sudat”. CEAUSOGLU CRISTIAN. Pe el nu l-am mai vazut de 40 de ani, desi am tinut virtual legatura. Am mai organizat reuniuni cu fostii colegi, dar fara dansul. In ”echipa” noastra a fost si fiul dumnealui, bun prieten cu multi dintre colegii mei. Viata i-a dus departe...Prea departe sa putem facilita reuniuni si cu dansul. In aceasta vara s-a intamplat minunea. Am strabatut Elvetia, numai sa-l revad. Cel mai drag profesor, la 80 de ani, este neschimbat. Poate mai trist ca boala care a ”ingenuncheat” lumea in ultimii ani, i-a luat persoana draga sufletului, sotia. Acelasi mers, aceleasi gesturi, aceeasi minte si acelasi glas. Ce zi minunata, inainte de ziua mea de nastere! AUGUST 2022, Neuchatel, Elvetia.