joi, 15 iunie 2023

Reuniune după 10 ani

Ce loc minunat să scrii despre emoții personale. Mi-am revăzut foștii studenți, seria 2013 și emoțiile au fost pe măsura timpului așternut, mai ales, pe tâmplele mele. Ei, înfloritori, neschimbați aproape, dar maturizați frumos, decent, cuminte, așa cum chiar mi-aș fi dorit să-i revăd. Conexiuni prin zoom în depărtări, atât cât s-a putut interveni: Vietnam, Norvegia, Emirate, Germania, Oman și chiar și de acasă, pentru cei care n-au putut ajunge ”în bănci”. Ce să-ți dorești mai mult, ca și cadru didactic? Misiune îndeplinită din partea mea, merg mai departe (deși gândurile și stările din sistem sunt total modificate) și sper într-o instalare a normalității, măcar până ies și eu la pensie.2013, promoție de succes! Oameni frumoși realizați atât în plan profesional, cât și în plan personal! Ce vremuri am prins cu toții, împreună! Să vă fie bine și să ne revedem cu mare interes, pentru că, nu-i așa, nu e nevoie de foarte multe pentru a fi fericiți! De fapt, asta ne trebuie, fericire! La bună revedere!M.P.

miercuri, 7 septembrie 2022

Neuchatel cu persoane dragi

Cand ai modele in viata esti un om norocos. Si putin mai bogat decat altii. Cariera de cadru didactic, se datoreaza, in mare masura, profesorilor mei. Nu toti mi-au placut, nu toti m-au placut. E o glumita care-mi place mult. Studentii care m-au cunoscut, sunt si ei imprastiati prin tara, prin lume...Cu multi tin legatura, pentru ca imi sunt foarte dragi. Intamplator (sau deloc!) unul dintre fostii mei studenti se afla foarte aproape de locul in care, dupa 40 de ani, mi-am revazut profesorul drag. N-am rezistat tentatiei de a-l intalni si pe el, pe Alex si pentru foarte scurt timp (din pacate) l-am putut revedea in aceeasi zi plina de emotii. Emotii si cu el, in poza atasata. Alex este un om minunat care a ajuns foarte departe. Poate ca a avut modele in cadrele didactice. El a muncit foarte mult, departe de casa lui si a reusit! Ce menire sa fii cadru didactic! Ce emotii! Ce bucurii! Intr-o singura zi de august 2022.

Dupa 40 de ani...

Pare de necrezut. Dar am reusit, in final, revederea. Au trecut 40 de ani de cand am terminat clasa a VIII-a si de cand m-am despartit de cel mai minunat colectiv in care m-as fi putut afla. Profesorul nostru drag, profesor de limba romana si dirigintele nostru, a fost OMUL care ne-a ”sudat”. Pe el nu l-am mai vazut de 40 de ani, desi am tinut virtual legatura. Am mai organizat reuniuni cu fostii colegi, dar fara dansul. In ”echipa” noastra a fost si fiul dumnealui, bun prieten cu multi dintre colegii mei. Viata i-a dus departe...Prea departe sa putem facilita reuniuni si cu dansul. In aceasta vara s-a intamplat minunea. Am strabatut Elvetia, numai sa-l revad. Cel mai drag profesor, la 80 de ani, este neschimbat. Poate mai trist ca boala care a ”ingenuncheat” lumea in ultimii ani, i-a luat persoana draga sufletului, sotia. Acelasi mers, aceleasi gesturi, aceeasi minte si acelasi glas. Ce zi minunata, inainte de ziua mea de nastere! AUGUST 2022, Neuchatel, Elvetia.

sâmbătă, 30 iulie 2022

Covid 19 - test pozitiv

Nu e o postare neaparat despre mine. Este despre...covid. Vaccinata cu trei doze, tematoare si super atenta la spalatul pe maini si la mersul prin mari aglomerari umane timp de doi ani...Pana intr-o zi...Nu tu dezinfectant pe maini, nu tu fereala de lume...Debut atipic de boala, de parca numai mie mi se putea intampla una ca asta. Stare de urgenta, ce sa mai...Criza de inima, pe care n-o mai acuzasem niciodata pana atunci. Stare de voma. Chemat salvarea in miez de noapte. Nimanui nu i-a trecut prin cap ca asta poate fi debut de covid. Hai ca mie nu mi-a trecut prin cap, ca nu sunt medic sau nu lucrez in bransa, dar nici cei care vin sa te ajute nu se ”prind”? Am ramas o noapte cu covid, cu un algocalmin injectat si o pastila sub limba (nu stiu ce a fost, ca tensiunea era putin peste 12)  si cu replica ”stati linistita, doar v-ati panicat!” Pe bune??? Durerea in gat si febra au aparut a doua zi (sau cand se crapa de ziua). Moleseala si dureri in toate fibrele corpului. Test rapid de saliva cat se poate de negativ. Simptomele cresteau in intensitate si nu stiam incotro sa o apuc...Doar testul PCR a confirmat boala (dar eu iesisem contaminata pe strada pana la un centru de analize, ca asa e sistemul. Te lasa liber, dar cand platforma dedicata te ”inregistreaza” ca pozitiv, alerta mare si catre medicul de familie si catre DSP, sa stai izolat cinci zile). Oricum, nimanui nu-i pasa ce faci. Din spirit civic exagerat, am respectat (desi eu m-am infectat pentru ca cineva nu m-a anuntat ca este pozitiv) izolarea. Apoi, evident, s-a infectat si sotul meu. Am primit tratament de la medicul de familie. Sa speram ca a fost unul bun. Noi ne simtim mai bine acum.Cati oameni isi permit sa faca test PCR? Pe noi ne-a costat 212 lei/pers. Cati oameni fac teste (ieftine) acasa si anunta pe ceilalti daca sunt pozitivi? De ce restrictiile deranjeaza atat de mult? Pentru ca raspunsurile sunt atat de simple. Oameni buni, protejati-va cat se poate de mult. Si inca ceva...Nu mai permiteti chiar oricui sa va dea sfaturi ca stiu ei mai bine cum e cu chestia asta...Si cu complotul asta mondial...M-am amuzat teribil, dar m-am si infuriat. Sa mai indrazneasca cineva sa deschida gura...Ca de scris nu stiu multi sa o faca. Sa fie cu sanatate!





sâmbătă, 19 martie 2022

19 martie 2022 - MAMA

Au trecut trei ani de la plecarea ei și azi am reușit să ne întâlnim și la ea, acolo unde a ales să se odihnească. Comemorarea ei ne ține cu gândul la ea. O avem în suflet pentru totdeauna. Toți strănepoții au vorbit despre ea azi. Și asta e foarte mult, mai ales pentru mine. Am reușit. Dar tare dor ne este tuturor.