Reuniune după 10 ani

Ce loc minunat să scrii despre emoții personale. Mi-am revăzut foștii studenți, seria 2013 și emoțiile au fost pe măsura timpului așternut, mai ales, pe tâmplele mele. Ei, înfloritori, neschimbați aproape, dar maturizați frumos, decent, cuminte, așa cum chiar mi-aș fi dorit să-i revăd. Conexiuni prin zoom în depărtări, atât cât s-a putut interveni: Vietnam, Norvegia, Emirate, Germania, Oman și chiar și de acasă, pentru cei care n-au putut ajunge ”în bănci”. Ce să-ți dorești mai mult, ca și cadru didactic? Misiune îndeplinită din partea mea, merg mai departe (deși gândurile și stările din sistem sunt total modificate) și sper într-o instalare a normalității, măcar până ies și eu la pensie.2013, promoție de succes! Oameni frumoși realizați atât în plan profesional, cât și în plan personal! Ce vremuri am prins cu toții, împreună! Să vă fie bine și să ne revedem cu mare interes, pentru că, nu-i așa, nu e nevoie de foarte multe pentru a fi fericiți! De fapt, asta ne trebuie, fericire! La bună revedere!M.P.