marți, 10 ianuarie 2017

2017

Sa speram ca anul asta va fi ceva mai bun. Poate depinde de cum ni-l facem si noi. Eu promit sa ma straduiesc. Am avut un final de an fericit, am trait cel mai intens Craciun din viata mea. Sa fiti sanatosi cu totii si fericiti in acelasi timp. La multi ani!

miercuri, 30 noiembrie 2016

5 noiembrie

Am vrut sa scriu ceva pe facebook. Mi s-a parut impactul prea mare, in raport cu trairile mele. Scriu doar ca sa ma eliberez. Pentru mine si pentru putinii mei cititori de pe blog. Ziua de 5 noiembrie are niste semnificatii, de acum, uluitoare, pentru mine. E ziua casatoriei mele. As fi vrut sa ramana o zi vesela cu multe amintiri frumoase. De 22 de ani un OM ma suporta langa el, cu bunele si cu relele mele. Vorba Ioanei, "cum ai suportat-o, tati, atatia ani " ? Uite ca am reusit. Impreuna, la bine si la greu. Apoi, in alta zi de 5 noiembrie, am aflat minunata veste (despre care am mai scris) ca se intamplase minunea mult asteptata. Fina mea astepta un copil. Si finutul meu drag e acum un flacaut in toata regula. Vestea trista a mortii poetului meu de suflet, Adrian Paunescu, a venit ca un traznet. Intr-o zi de 5 noiembrie a murit. Incepusem sa ma obisnuiesc cu ideea ca o zi e sau trista pentru unii sau mult prea fericita pentru altii. Aveam din ambele. In ziua de 5 noiembrie 2016 credeam ca voi continua sa ma bucur. N-a fost deloc asa. Primul apel primit in ziua aceea credeam ca a fost pentru simpla urare de LA MULTI ANI pentru aniversarea celor 22 de ani alaturi de un om minunat. Convorbirea se derula si nu intelegeam de ce nu vine urarea. Sec am fost intrebata daca ma uit la stiri. Prietena si colega mea a fost implicata in accidentul stupid de pe autostrada. Nu-mi venea sa cred ce vad acolo. Nicio clipa nu m-am gandit la ceva rau. Pe masura ce treceau orele si vestile deveneau tot mai confuze si neclare, am simtit ca ceva nu era in regula. Finalul a venit pe seara, tot de la stiri. Apoi mi s-a confirmat telefonic. Mama prietenei mele nu a supravietuit accidentului. Au trecut atatea zile si eu caut sa-mi consolez prietena. Azi i-am recomandat cateva filme. Scriu acum pentru ca nu stiu cum sa ma comport. Nu mai este nimic cum a fost pana acum. Da, viata merge inainte. Si pentru mine si pentru ea si pentru toata lumea. Stim ca nu putem uita. Macar eu, niciodata. A mai trecut trist, un 5 noiembrie.

duminică, 30 octombrie 2016

3010

Sa nu uitam de COLECTIV....

miercuri, 3 august 2016

84

Ca in fiecare an, pe 3 august o sarbatorim pe mama. Anul asta a "beneficiat" de o surpriza grozava...Stranepotul ei, Alex, (un pusti simpatic de 5 anisori) s-a oferit sa ma ajute sa pregatim surpriza dulce pentru bunica (adica strabunica). Ceea ce a iesit se vede in poza. Va asigur ca si gustul a fost minunat. 
LA MULTI ANI, MAMA !

sâmbătă, 25 iunie 2016

Intoarcerea la liceu, dupa 30 de ani

Emotia rememorarii anilor de liceu ne-a coplesit...Prezenta dragilor profesori alaturi de noi, cati au putut participa, ne-a umplut sufletul de bucurie. Revederea cu colege pe care chiar 30 de ani nu le-am reintalnit, a fost cu impact emotional semnificativ. Suntem parinti de copii liceeni in mare parte. Am incercat o imagine in oglinda. Nu mai seamana mult...Am trait vremuri grele, anii 80 nu prea au fost usori. Cine stie, intelege. A fost o vreme cand s-a facut scoala. A fost o vreme cand toti profesorii erau dedicati profesiei lor. Si elevii i-au respectat si i-au iubit. Noi suntem ceea ce suntem azi si datorita lor. Respect pentru toti profesorii dedicati !