PERDELUTA DE LA GEAM

Mi-am regasit de curand o veche prietena. Desi a fost in preajma mea, a fost o perioada in care nu ne-am mai intersectat. Ea cu ale ei, eu cu ale mele. Pe ea viata a incercat-o mai mult decat pe mine...I-am cunoscut toate incercarile. Am vrut sa nu o impiedic prea mult, dar am "urmarit-o" cu mare drag. Desi viata i-a dat cam multe teme, poate de asta s-a si facut profesoara (sau a vrut sa se faca, sa faca teme !), surprinzator si pentru mine, le-a facut pe toate. Surprinzator nu ca n-ar fi stiut, ci pentru ca unele au fost coplesitoare. Continui sa o admir pentru ceea ce este, pentru ceea ce face si pentru cum gaseste solutii la tot. Minunile din viata ei, cei trei copii, m-au acaparat cu totul. Vi-ul ei la cub este o ingemanare de priviri jucause, de manute calde, de zambete care iti opresc respiratia...Pe sotul ei l-am perceput de la inceput asa cum este de fapt. Un tip foarte calm, care isi iubeste familia...Astia sunt oamenii care imi sunt pe plac. Si despre care imi place sa scriu. Si pe care ii admir fara sa le spun prea des.Viata i-a mai "mutat" o data de langa mine. Dar voi continua sa-i caut, sa-i admir, sa-i pretuiesc. I-am descoperit intr-un cuib nou, muncit din rasputeri, pentru a le oferi Vi-ilor un camin cald. Si multa liniste pe care am gasit-o acolo. Liniste nu inseamna ca nimeni nu spune nimic. Inseamna ca toata lumea are ceva de spus si toata lumea are ceva de ascultat. M-au impresionat atat de mult, ca nu pot sa inchei anul fara sa ma gandesc din nou la ei. Desi ne vom auzi la telefon in aceasta seara, cu siguranta. Din cuibul lor minunat, am zarit la o fereastra "vecina" o perdeluta la geam. Nu am vazut niciodata la o fereastra o perdeluta in afara camerei....Am ras amandoua ca si cum asta era atat de firesc....Da, uneori, lucrurile firesti ni se pot parea nefiresti. Ei sunt atat de speciali si atat de firesti...Si pentru asta inchei fericita acest an. 

LA MULTI ANI, dragii mei !