URARE PENTRU ABSOLVENTII 2015

A mai trecut un an peste noi, dar şi peste ei, absolvenţii din 2015. Într-o societate meschină, în care statul nu mai sprijină decât pentru interese proprii ale celor ce stau cocoţaţi pe scaune de unde nu se mai aude şi nu se mai vede nimic. Aşa greu cum a fost, am vazut oameni entuziaşti şi părinţi fericiţi că, după grele eforturi şi neajunsuri, şi-au văzut copiii absolvenţi. Aproape ingineri. Dar unde, bieţii de ei, vor lucra ?  Şi când ? Şi, mai ales, câţi dintre ei ? Eu nu mai sunt atât de optimistă, de când copilul meu m-a anunţat că nu doreşte să rămână în România. Şi nici nu ştie dacă ar vrea să se întoarcă. Copiii aleg asta pentru că îi văd pe părinţi ce eforturi fac. E şi exemplul meu. Doamne-ajută să ne înşelăm cu toţii şi dintr-o dată să revină totul la firescul pierdut. Până atunci, urarea mea de suflet pentru absolvenţi a fost, ca în fiecare an, o poezie a lui Adrian Păunescu care să se potrivească zilelor noastre....

PĂMÂNTUL DEOCAMDATĂ
de Adrian Păunescu

Timpul vietii ni-i scurt
Hai sa-l facem curat
Traiesc unii din furt,
Altii doar din ce-au dat,
Sunt saraci si bogati,
Lovesc lasii pe bravi :
Voi, ce-n luna zburati
Pan' la cer va urcati
Pe spinari de noi sclavi.
Pe pamant avem de toate
Si mai bune si mai rele,
Bune, rele,
Si-nchisori si libertate
Si-a putea si nu se poate
Si noroi si stele.
Voi ce-n luna zburati
Cu-ale noastre izbanzi
Nu uitati c-aveti frati
Pe planeta flamanzi.
Painea lor o mancati
Printre stele zburand,
Voi degeaba zburati
Cand cei subdezvoltati
Se tarasc pe pamant.
Pe pamant avem de toate
Si mai bune si mai rele,
Bune, rele,
Si-nchisori si libertate
Si-a putea si nu se poate
Si noroi si stele.
Lumea-i plina de rani
Si de doctori docenti
Si de masti si de vami
Si de mari inocenti :
Fiindca nasteti copii
Aparati-i luptand,
Doborati monstrii vii
Ce de-un veac de vecii
Dolii pun pe pamant.
Pe pamant avem de toate
Si mai bune si mai rele,
Bune, rele,
Si-nchisori si libertate
Si-a putea si nu se poate
Si noroi si stele.
Intre cei care trag
Si acei ce sunt trasi
Nu e loc de vreun steag,
E o groapa de pasi.
Intre ei sunt sudati
Cu un stramb ideal,
Cum sunt bine legati
Condamnatul de lat
Si biciusca de cal.
Pe pamant avem de toate
Si mai bune si mai rele,
Bune, rele,
Si-nchisori si libertate
Si-a putea si nu se poate
Si noroi si stele.
Fii ai muncii aveti
Nadusala pe piept
Cum sta nurca de pret
Pe-al madamelor piept.
Unii iau, altii fac,
Unii dorm, altii sunt,
Intre inger si drac
Trage omul sarac,
Inhamat la pamant.
Pe pamant avem de toate
Si mai bune si mai rele,
Bune, rele,
Si-nchisori si libertate
Si-a putea si nu se poate
Si ruina si cetate
Genii mari si frunti tembele,
Vant ce sta si vant ce bate
Si martiri dar si lichele,
Nedreptate si dreptate
Si-a putea si nu se poate
Si noroi si stele.