luni, 18 noiembrie 2013

DĂRUIEŞTE DIN TIMPUL TĂU DOAR ACELORA CARE AU NEVOIE DE EL

Aceasta e deviza cu care am pornit încrezătoare spre voluntariat. Prea mult timp am oferit din timpul meu liber şi nu întotdeauna beneficiarii au fost aleşi corect. Nu-mi mai permit să ofer din timpul meu liber oricui. Timpul meu liber este acela care rămâne după ce familia, înainte de toate, beneficiază de acest dar. Am încercat în viaţa mea să mă fac utilă şi să ajut acolo unde se impunea. La prima mea tentativă de voluntariat mai serios, cu mulţi ani în urmă, am avut un "impact" greu de tradus. Am încercat să sprijin o familie greu încercată de îmbolnăvirea unicului copil. Primul răspuns la apelul meu a însemnat întrebarea "hai, spune câţi bani să-ti dau pentru copilul ăsta". Am înţeles atunci că nu toată lumea e dispusă să "pună umărul" şi nu suntem toţi la fel. Am abandonat o vreme ideea, apoi am încercat să devin voluntar la o faimoasă organizaţie internaţională. N-am făcut decât să completez un formular online şi să-l trimit, ca pe o cerere, prin care îmi ofeream serviciile pentru cauze umanitare, acolo unde pot fi utilă. Au mai trecut nişte ani de atunci şi n-am primit niciodată un răspuns, oricare ar fi fost el. Scriam de curând că am fost invitată la o casă de copii, după ce am primit o lecţie de viaţă de la o studentă de-a mea care face voluntariat acolo. Am întâlnit nişte oameni extraordinari şi cu o mână de copii, studenţi, am reuşit să organizez prima mea acţiune de voluntariat. Despre faptele de voluntariat nu trebuie să povesteşti prea mult. Că nu de asta se înfăptuiesc. Dar trebuie să scriu că am reuşit să facem o echipă de 27 de oameni pentru care timpul a fost singura noastră donaţie. Şi puţin efort fizic. Aş putea să scriu despre cei care m-au ajutat. Dar nu cred că se vor bucura. Se vor bucura cu siguranţă când îi voi anunţa că pregătesc următoarea acţiune. Tot ce mă face fericită acum este că am întâlnit tineri atât de entuziaşti. Încă nu e totul pierdut în societatea asta care ne-a dezamăgit. Am promis că povestesc mai mult, dar tocmai am explicat de ce nu o mai fac. Rămâne valabilă deviza mea din titlu.

2 comentarii:

  1. Cu toată inima TE FELICIT! Meriţi asta dragă Maria căci eşti un om deosebit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur enorm ca am intalnit OAMENI in viata mea. De aceea ma consider un om bogat.

      Ștergere