miercuri, 16 iunie 2010

De ce sa nu fim MEDIOCRI

Uneori, mediocritatea face bine. Doar pentru aceia care se simt mediocri. Scriam, nu de mult, ca o perioada dificila din viata mea, putea sa duca la ceva extrem de neplacut. Si asa s-a intamplat. M-am imbolnavit. Teoretic, n-ar trebui sa arat cu degetul catre nimeni. Practic, se stiu aceia care "au pus umarul " la asta. Dar nu despre ei vreau sa vorbesc. M-am vindecat. De boala si de "binevoitori". M-am straduit in toata activitatea mea de aproape douazeci de ani, sa fac lucrurile cat mai bine, cat mai "ca la carte". Am crezut ca am reusit. Mi-am dat seama, acum vreo doua luni, cand eram la limita dintre VIATA si MOARTE, ca lucrurile nu stau chiar asa. Am devenit dintr-o data mai inteleapta. Am lasat de prea multe ori sa treaca de la mine, am incercat sa fiu indulgenta. Si asa cred ca am cazut si eu in mediocritate. Ce m-as fi facut eu, dar mai ales familia mea, daca, la peste 500 km distanta de casa, acolo unde ma aflam in concediu, ECHIPA MINUNATA DE MEDICI pe care am avut norocul s-o intalnesc, ar fi fost o echipa de medici mediocri ? Cu siguranta NIMIC, pentru ca azi nu as fi mai existat. Asa ca, daca DUMNEZEU mi-a mai dat o sansa, vreau sa o fructific prin a nu accepta MEDIOCRITATEA.

19 0ctombrie 2009



1

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu